0728.074.288 ; 0728.074.287  |  Intrebari frecvente  |  Contacteaza-ne

Acces cont  |  Inregistrare  |  Istoric comenzi

  
  
  
  

Newsletter

19.10.2016

Tratament cu acid oxalic – ghid complet

articol preluat si tradus din scientificbeekeeping.com

Poate fi folosit in agricultura ecologica.

tratament acid oxalic

Atentie !!! FOLOSITI DOARA APA DISTILATA !!! nu folositi apa de la robinet, acesta va neutraliza complet acidul, si tratamentul nu va avea niciun efect .

Acidul oxalic este de 70 de ori mai toxic pentru varroa decat pentru albina. Acest raport este mult mai mic pentru timol sau acid formic, de aceea tratamentul cu acid oxalic este mai bun decat cel cu acid formic.

Afecteaza mai putin matca decat amitrazul, acidul formic,timolul sau pe trantori (taufluvanilatul).

Daca tratamentul se face in lipsa puietului, se scapa de 80-90 % din totalul de paduchi.

Acidul oxalic se gaseste in plante, fiind secretat de ele pentru a lupta impotriva insectelor/ acarienilor.

Nu e solubil in grasimi, deci nu se va regasi in fagurii de ceara.

Este o componenta naturala a mierii, realizarea tratamentului cu acid oxalic nu va creste concentratia naturala de acid oxalic din miere.

Exista doua metode de aplicare care functioneaza: prin administrareade sirop prin picurare sau prin vaporizare.

Nu vom discuta aici metoda prin vaporizarea, deoarece este foarte toxica pentru apicultor.

Acidul oxalic sub forma de vapori este foarte toxic.

Limita maxima de toxicitate este de 2 mg/ metru cub de aer (fata de 18.8 mg/ metru cub in cazul acidului formic); pentru o familie se folosesc 2 gr prin metoda de vaporizare (2 gr = 2000 mg) adica la vaporizarea unui stup se pot aduce la limita maxima de toxicitate 2000 metrii cubi de aer.

CUM FUNCTIONEAZA

Cercetarile au demonstrat ca varroa moare datorita intrarii in contact cu cristalele de acid oxalic. Acidul oxalic este format din cristale mici foarte taioase care reteaza cuticula paduchelui si intra in contact cu partile interne ale paduchelui si astfel se produce intoxicarea paduchelui.

De asemenea se stie ca varroa nu tolereaza mediile acide.

In tratament se foloseste zahar deoarece acesta ajuta la formarea cristalelor de acid oxalic pe corpul albinei, si ajuta totodata la aderarea acidului pe corpul albinei.

Albinele vor ingera o cantitate mica de acid oxalic care se regaseste apoi in hemolimfa si de aici in paduchi.

Concentratia de acid oxalic din hemolimfa albinei scade dupa cateva ore, insa si o mare parte din paduchi vor fi morti.

Paduchii vor continua sa moara timp de 7-10 zile, datorita cristalelor de acid oxalic de pe corpul albinelor (acestea zgarie paduchii si intra in contact cu partile interne ale paduchelui).

Tratamenul este foarte eficace daca se realizeaza cand albina este in ghem (prin frecarea albinelor se va face bine transferul solutiei de acid oxalic intre ele) si cand nu exista puiet.

DOZA

Acid oxalic pur cristalizat dihidrat (pe eticheta va aparea acid oxalic pur 71.4 %), din care utilizati 27-30 gr (MAXIM !!! 30 gr) masurate cu un cantar de precizie la 1 gr (daca nu aveti mergeti la o farmacie sa il cantareasca).

Nu masurati cu lingura sau dupa ochi !!!

FOLOSITI NUMAI APA DISTILATA, deoarece apa dura de la robinet va neutraliza in mare parte sau in totalitate acidul.

La 1 litru de sirop 1:1, adica sa obtinem 1 litru de solutie amestecam 500 gr zahar, 500 gr apa, 28 gr acid oxalic.

Pentru realizarea solutiei amestecati acidul oxalic cu un pic de apa calduta ca sa se dizolve.

Amestecati apa cu zaharul pana se dizolva bine zaharul. Introduceti si acidul oxalic dizolvat.

In niciun caz nu fierbeti solutia.!!! si solutia va rezultata va avea o concentratie mica de acid oxalic.

CUM APLICAM

Se folosesc 3-5 ml de solutie pe interval de albina (intre doua rame), 3-5 ml si nu mai mult !!!

Folositi o seringa de 20-25 ml , ar trebui sa ajunga la o familie pe 5-6 rame in decembrie.

Descoperiti ramele, cu seringa din apropiere stropiti albinele aflate in intervalele dintre rame.

Respectati doza.

CAND APLICAM

O data pe an, in noiembrie-decembrie, cand poate exista si un zbor de curatare.

Se poate aplica si primavara devreme (februarie) insa rezultatul nu este la fel de bun ca si in cazul celui facut iarna, in februarie deja avem puiet, care contine deja multi paduchi in celule capacite.

Nu faceti tratament in perioada verii sau sfarfitul verii, pentru ca se reduce foarte mult eficacitatea tratamentului.

Realizati tratamentul doar odata pe an !!!

In oricare din cazuri fie iarna fie primavara devreme nu s-au gasit reziduri de acid oxalic in miere sau faguri.

Ar fi ideal de facut in momentul in care formati un roi, pt ca familia care va porni din acel roi sa porneasca curata.

RISCURI

Afecteaza mai putin matca si depusul oalelor decat amitrazul, acidul formic,timolul sau pe trantori (taufluvanilatul).

In urma tratamentului exista posibilitatea ca un nr foarte mic de albina sa moara.

In urma studiilor s-a observat ca familia de albina POATE (nu intotdeauna) intarzia dezvoltarea cu 7-10 zile in ianuarie-februarie, insa in luna martie familiile sunt egale sau mai dezvoltate decat cele la care nu s-a facut tratament.

In oricare din cazuri fie iarna fie primavara devreme nu s-au gasit reziduri de acid oxalic in miere sau faguri.

http://scientificbeekeeping.com/oxalic-acid-questions-answers-and-more-questions-part-1-of-2-parts/

http://www.dave-cushman.net/bee/wallyshaw.html

https://www.youtube.com/watch?v=O99Ys3pbjhk

***

Tipuri de podisoare, avantaje si dezavantaje

11 octombrie 2016

hranitor podisor 1

Hranirea in podisor metoda 1

Avantaje

-      albinele se pot aduna sub hranitor (ghemul de albina se va misca pe verticala); siropul e la 2 cm fata de speteaza de sus a ramei.

-      NU INEACA ALBINA

-      recipientul cu sirop se poate schimba usor si rapid cu un altul plin

-      nu se va crea furtisag

-      nu deranjezi albinele aproape deloc; ideal ar fi sa aveti un nr dublu de cutii metalice (sau borcan de sticla) fata de nr de stupi, cand alimentati doar schimbati cutia, astfel chiar inainte de caderea noptii puteti alimenta foarte multi stupi.

-      cutiile metalice pot fi umplute de acasa si la stupina doar le schimbam.

-      in comparatie, pretul unei cutii metalice (sau borcan de sticla) e de 1-2 lei, pretul unui hranitor apicol rotund din plastic este de 12-15 lei

-      ieftina deoarece cutiile metalice nu sunt scumpe, se poate folosi un corp de podisor plin si o magazie de ½ goala.

-      folositi cutia metalica deoarece ea va pastra mai bine caldura cumulata in timpul zilei si siropul nu se va intari ( 0 % posibilitate de inghet). cutia metalica prin conductivitate se va incalzi de la cadura degajata de albinele din stup.

Dezavantaje

-      nu se pot folosi recipienti de volum mare deoarce placajul se va indoi; intr-o cutie metalica intra aprox 600 gr sirop

-      deoarece siropul trebuie sa fie mai fluid decat pentru alte tipuri de hranitoare, prin acesta metoda se aduce umezeala in stup; trebuie sa avem o aerisire corespunzatoare in stup, materiale care sa absoarba umidatea.

-      trebuie folosit impreuna cu o magazie de ½ cel putin pt a avea inlatimea egala cu borcanul.

Recomandam sa folosti placaj de calitate si nu osb, de minim 6.5 mm grosime.

 

Hranirea in podisor metoda 2

hranitor podisor 2

Avantaje

-      hranitoarele au o capacitate de 2 L, nu indoaie foaia de placaj deoarece greutatea este distribuita pe o suprafata mai mare

-      nu creeaza furtisag

-      se poate alimenta usor ridicandu-se capacul de plastic fara a deranja albinele, totusi metoda 1 este mai rapida si mai putin deranjanta.

Dezavantaje

-      fata de hranitorul din metoda 1, albinele sunt la 11-13 cm distanta fata de sirop.

-      in comparatie cu pretul unei cutii metalice de 1-2 lei, pretul unui hranitor apicol din plastic este de 12-15 lei

-      trebuie umplute la fata locului, fata de cutiile metalice sau borcanele de sticla care pot fi umplute de acasa si la stupina doar le inlocuim cu cele goale.

 

Hranitor podisor metoda 3

hranitor podisor fabrica de stupi oradea

Avantaje

-      capacitate mare (6 L la stup pe 10 rame si 7-8 L la cel de 12 rame)

-      hranirea se face doar ridicand capacul

-      se poate curata dupa folosire

-      albina are de parcurs o distanta relativ mica pana la sirop

-      fanta de acces pt albina este pe toata latimea stupului, perpendiculara pe rame, facilitand accesul albinelor din oricare parte a stupului.

Dezavantaje

-      pretul , cu 10 lei mai mult decat corpul de podisor + hranitorul de plastic.

 

In cazul in care se foloseste acest tip de podisor si familia de albine este redusa la 5-6 rame, atunci o parte din fanta de acces trebuie obturata pt ca albinele sa nu aiba acces in partea unde stupul e gol.

Hranitor-rama

hranitor rama

Avantaje

-      e aproape de albina

-      capacitate suficienta de la 0.500-1.5 kg

Dezavantaje           

-      albina circula greu pe pereti

-      favorizeaza aparitia mucegaiului

-      foarte purtator de boli deoarece este imposibil de curatat corect, poate cele din plastic insa acelea nu le recomand de loc din multe motive.

-      albina trebuie sa strabata 2-3 rame pt a ajunge la sirop. Albina are de parcurs latimea a 2-3 rame + sa intre in hranitor, adica undeva la 17 cm.

-      INEACA ALBINA cel mai mult dintre toate tipurile de hranitor

-      trebuie deschis stupul mai mult decat la oricare metoda

-      utilizeaza spatiu in corpul stupului. dupa golirea lui de catre albina in stup ramane un volum mare de aer (egal 1/10 din volumul corpului in cazul unui stup pe 10 rame, in cazul in care e un roi pe 4-5 rame atunci volumul gol creste la 25% din volumul corpului, ceea ce e mult) pe care albina trebuie sa il incalzeasca.

Daca folositi acest tip de hranitor introduceti in rezervor plasa de tantari , va juta albina sa se sprijine. Ideal ar fi o plasa de sarma tesuta din inox, daca folositi plasa de tantari de plastic sau metalica galvanizata sa o schimbati destul de des.

 

Hranitor de urdinis

hranitor urdinis

Avantaje

-      nu ineaca albina

-      relativ usor de hranit, fara a deranja stupul

Dezavantaje

-      poate crea furtisag

-      albina trebuie sa paraseasca ghemul si are o distanta foarte mare de parcurs pana la sirop

***

Articol din Scientificbeekeeping

30 septembrie 2016


http://scientificbeekeeping.com/fighting-varroa-biotechnic…/
totul se bazeaza pe studii.

Varroa se reproduce de trei ori mai putin in celulele de lucratoare decat in celulele de trantor, deoarece trantorii au o perioada mai lunga intre stadiu capacit si eclozare.
Femelele de varroa prefera celulele de trantor fata de celulele de lucratoare cu un raport de 10:1. Paduchii fiind mici si orbi recunosc albinele doici dupa miros si le folosesc pt a fi transportati pana cand miros o larva de trantor de varsta convenabila. Deoarece albinele doici petrec mult timp hranind larvele de lucratoare si trantori, paduchii au ample oportunitati de a intra in contact cu larve de trantor.
Albinele care se ocupa de igiena stupului vor inlatura doar pupele de lucratoare infestate nu si cele de trantor.
La un numar de 5% puiet de trantor in stup, din 50-60 celule de trantor ies tot atatia paduchi ca si din 1000 celule de lucratoare.
Un studiu efectuat a demonstrat ca reducerea de la 4 % la 3.2 % a nr de celule cu trantori va reduce cresterea populatiei de paduchi cu 25 %.
Un studiu efectuat in Europa in 2003 a demonstrat ca inlaturarea celulelor de trantor regulata nu are niciun efect negativ asupra dezvoltarii familiei de albine.
Un fagure cu trantori scos din stup la fiecare 4 sapt va vor ajuta enorm in lupta cu paduchii.
2 faguri va vor ajuta enorm
2 faguri scosi alternativ la 2 saptamani vor functiona excelent.
Sa nu uitati sa scoateti fagurele dupa 4 sapt altfel veti ‘respira’ paduchi.
Mai multe la linkul de mai jos:
http://scientificbeekeeping.com/fighting-varroa-biotechnic…/

Fabrica de stupi Oradea
www.stupvertical.ro

mai multe  poze pe pagina noastra de facebook: Fabrica de stupi Oradea

***

Stup vertical versus stup orizontal

Date preluate din lucrarea stiintifica
"BEE COLONIES COMFORT IN DIFFERENT TYPES OF HIVES"
VALENTINA CEBOTARI, I. BUZU, Academia de Stiinte a Moldovei Institutul de Zoologie
Lucrarea stiintifica este in limba engleza.
link: http://animalsciencejournal.usamv.ro/pdf/vol55/a47.pdf

Experiment realizat incepand cu toamna 2010 si pe parcursul anului apicol 2011.
In toamna anului 2010 s-au asezat 45 de familii de albine de aceesi putere in 20 de stupi orizontali si 25 de stupi verticali pe 10 rame cu magazie de 1/2 si fund antivarroa. Temperatura minima a aerului a fost 0 grade pe timpul iernii. Grosmea peretilor stupilor 22 mm. Stupii au fost amplasati in aceeasi stupina la 2 m unul de altul.

Orizontali Verticali 10 R

Greutate albine in toamna lui 2010:
1.78 kg 1.78 kg

Greutate albine dupa iarna:
1.49 kg 1.49 kg

Oua depuse pe zi:
1702 1762

Greutate albine la primul cules in 2011:
3.5 kg 3.83 kg

Cantitatea de miere produsa:
39.2 kg 46.7 kg

Greutate albine in toamna lui 2011
2.01 kg 2.08 kg

variatiile intre familiile dispuse in acelasi tip de stup au fost sub 0.09, iar diferenta la nr de oua depuse /zi a fost de +/- 25 oua la cei orizontali si de +/-15 intre familiile dispuse in stupi verticali.

Concluziile trase de cercetatori:

1. Stupii verticali ofera conditii biologice mai bune decat cei orizontali
2. Matcile depun mai ordonat oua in stupii verticali, folosind toate ramele din stup, pe cand la cei orizontali s-a observat ca matca prefera sa depuna oua pe ramele de la urdinis.
3. Productia de miere este cu 19 % mai mare la cei verticali decat la cei orizontali.
4. Ei au calculat ca per ansamblu stupii verticali sunt mai eficienti economic cu 23.8 % decat stupii orizontali, adica la sfarsit de an profitul tau e mai mare cu 23.8 %.
5. S-a observat ca stupul vertical este mai curat, ca albinele elimina mai usor mizeria (resturi, albine moarte, etc) din stup.

Studiul acopera doar aspectele prezentate mai sus.

Date preluate din lucrarea stiintifica
"BEE COLONIES COMFORT IN DIFFERENT TYPES OF HIVES"
VALENTINA CEBOTARI, I. BUZU, Academia de Stiinte a Moldovei Institutul de Zoologie

***

De ce avem incredere sa oferim garantie de 24 de luni pentru toate produsele noastre?

Trebuie spus de la bun inceput ca stupii de albine fabricati de Fabrica de stupi Oradea incorporeaza foarte multa tehnologie si foarte multa manopera.

Intregul proces tehnologic de la achizitia materiei prime pana la ambalarea pe paleti sau colete este atent supravegheata.

Tehnologia de fabricare a componentelor stupului este identica cu cea utilizata la fabricarea ferestrelor termopan din lemn.

Tehnologia lemnului stratificat ajuta la crearea unui material cu o durabilitate mai mare in timp. Durata de viata creste exponential prin faptul ca elementele stupului sunt formate din mai multe lamele de lemn ceea ce ajuta la anularea tensiunilor care apar datorita caldurii si soarelui din timpul zilei, a umiditatii si frigului din timpul noptii, a fenomenului de inghet iarna, a diferentelor de temperatura din interiorul stupului si exteriorul lui. Totodata lemnul stratificat capata si rezistenta crescuta la actiuni mecanice, stupii de albine produsi de Fabrica de stupi Oradea se comporta impecabil la transportul in pastoral.

Stupii de albine produsi de Fabrica de stupi Oradea, au o garantie de 24 luni, insa ei arata ca noi si dupa 5 ani de utilizare deoarce lemnul stratificat utilizat la producerea lor se obtine prin taierea radiala a bustenilor, din scandurile astfel obtinute urmeaza eliminarea nodurilor cazatoare, bucatile rezultate trebuiesc apoi imbinate in dinti formand lamele lungi, iar lamelele rezultate sunt lipite si presate (avand grija la alternarea sensului fibrei de lemn) pentru a forma materialul brut. Adeziul utilizat este aracet tip D4, acesta este mai rezistnet si mai flexibil decat rasina din lemn, adica la orice solicitare mecanica (fie datorita transportului, fenomenului de dilatare contractare) lemnul nu va ceda in locul unde este lipit.

Protectia la intemperii este asigurata prin aplicarea de vopsea email pe baza de apa, care are si componente care filtreaza razele ultraviolete care sunt foarte daunatoare lemnului.

Prin intermediul magazinului apicol online www.stupvertical.ro puteti achizitiona stupi pentru albine de calitate deosebita.

Garantia este de 24 de luni.

 

Cateva trucuri care poate va ajuta. Aceste lucruri le-am observat noi de-a lungul anilor.

1. Atentie la ce OSB folositi daca va faceti singuri stupii. Exista OSB 2 sau OSB 3, OSB 3 este cel pt exterior si apare stampilat pe placa de OSB (se poate ca vanzatorul sa nu afiseze corect pe eticheta).

2. Nu recomand folosirea PFL-ului colorat , cel care are o pelicula colorata pe una din parti (si are fetele lucioase) ci sa folositi PFL-ul dur. PFL-ul lucios va mucegai foarte repede, nu in toate cazurile dar in majoritatea da.

3. Nu folostiti pentru podisoare sau fund antivarroa plasa tesuta (aceea cu 10 lei/ ML) pt ca se desira, rugineste foarte repede in urma tratamentelor cu varachet, acid oxalic, etc. Pt cativa lei in plus puteti cumpara de la magazinele apicole plasa expandata cu ochi patrat sau rombic.

4. In cazul in care reconditionati stupi si observati noduri sau crapaturi acoperitile cu un amestec de rumegus fin (mergeti la un tamplar care lucreaza in PAL sau rumegus de la masina de slefuit ) si amestecati-l cu aracet tip D3 sau D4. Nu folositi niciodata aracet care se foloseste la constrcutii, acela care se pune in dispersit, e foarte slab si nu tine. Nu recomand utilizarea de chit pt reparatii pt lemn pt ca nu tine. In general max 1 an si apoi pusca impreuna cu vopseaua.

5. Parafinarea stupilor. E buna, protejaza impotriva umiditatii, ins nu e suficienta. Lemnul sufera foarte mult la expunerea radiatiilor ultraviolete ale soarelui, de aceea vopseaua de calitate pe baza de apa e mai buna. In cazul in care stupii sunt executati din material uscat, cu adeziv D4, din sipci nu mai late de 10 cm nu vor exista probleme de a crapa, deforma, etc chiar si numai protejati cu vopsea.

6. Atentie la vopseaua pe baza de apa. Exista mai multe feluri de vopsea pe baza de apa. Nu o cumparati pe cea mai ieftina ! Denumirea corecta e vopsea acrilica pentru lemn pe baza de apa.

7. Se poate utiliza pentru vopsirea stupilor si dispersit pentru exterior, e bun insa aplicati 3 straturi. E putin mai ieftin decat vopseaua acrilica pe baza de apa pentru lemn insa tine destul de bine.

8. In cazul in care doriti sa dati stupii cu ulei de in si apoi sa ii vopsiti, recomandam utilizarea de vopsea pe baza de solvent (vopsea in ulei) la care unul din solventi este uleiul de in astfel vopseaua va adera mai bine la peretii stupului dati in prealabil cu ulei de in.

9. Nu folositi holzsurubri de tip negresa, cele pt rigips - lemnul va crapa de cele mai multe ori. Folositi in cel mai rau caz holzsuruburi pt pal cu o gaura data cu burghiul in prealabil de 2,5 sau 3 mm. De dorit ar si sa cumparati holzsurubri pentru lemn - cu filet partial. Sunt mai greu de gasit insa merita.

Cresterea matcilor

Cresterea matcilor in stupina    

 Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica,matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca.O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate:productia de miere,blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit,starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine(parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte :   - cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine.     In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.       

 Producerea matcilor - conditii generale    

 De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).     Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: -  in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.     Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare".       

 Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului    

 Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul este greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o greseala.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.     Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata(cea mai buna din stupina)se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara,cat si de o stramtorare a cuibului.In scurt timp,prin aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.        

Producerea matcilor - metoda fara transvazare     

Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi(cunoscuta in anii 50).Iata cum se procedeaza:   - alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta,cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.   - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se vor stimula zilnic.   - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca.   - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire,se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.   - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit,care se vor da altor familii(dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fagurii,inclusiv cei cu hrana.   - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou,pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.Fagurele se scurteaza la jumatate,indepartand jumatatea inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.   - familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este momentul sa introducem fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.   - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Atentie,nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.       

Introducerea matcilor     

Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:   - existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.   - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor introduse ziua.   - o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara matci din comert).   - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce corespunde roirii naturale.   - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.   - albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.     In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure.Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).Cum se procedeaza :   - in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.   - dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.   - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.   - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.   - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.     In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.        

Imperecherea matcilor - formarea nucleelor     

Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.     Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere",sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozitionat astfel: doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc.Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca :   - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza.   - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.   - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.   - daca matca nu s-a imperecheat,din diferite motive,vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.   - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.   - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)        

Concluzii     

Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Abordand curajos domeniul,veti deveni adevarati apicultori de succes.

Prezentare site : DESPREAPICULTURA.ORG

Articole pe care le puteti citi:

Tipuri de stupi folositi in tara noastra

Conditii ca sa ai o Matca sanatoasa

54 de Curiozitati despre albine

***

Hranirea cu zahar a albinelor

 Articol preluat de la Asociatia apicultorilor din Australia, 

Sumar

Suplimentarea cu zahar alb (zaharoza) catre coloniile de albine poate fi o metoda valoroasa pentru apicultori. Este folosita pentru a suplini lipsa mierii si a preveni foamea coloniei de albine, sau influentarea artificiala a matcii sa depuna oua. 

Hranirea cu sirop de zahar poate fi deasemenea utila si in marirea numarului  de albine culegatoare de polen in cazul in care dorim sa recoltam polen marfa. Metodele de hranire cu zahar sunt diverse si variate. Fiecare are avantajele si dezavantajele ei. Zaharul alb (zaharoza) este zaharul preferat pentru hranirea albinelor. Multe alte produse au potentialul de a contine substante care pot fi daunatoare pentru sanatatea albinei. Zaharul nu ar trebui administrat coloniilor de albine cand acestea au acces la nectar din natura.

Introducere

In mod natural, albinele colecteaza nectar de la flori si il depoziteaza sub forma de miere. Transformarea nectarului este un prioces chimic prin care zaharoza ( sau sucroza) este transformata in fructoza si glucoza, principalele zaharuri din miere. Acesta transformare se face cu ajutorul unei enzime care se gaseste atat in nectarul propriu-zis cat si produsa de albine.

In cazul in care in natura se gaseste nectar, in colonia de albine va fi stimulata ponta matcii si astfel marirea coloniei. In cazul in care exista miere depozitata aceasta nu are efect stimulativ asupra pontei matcii, ba chiar colonia de albine va conserva rezerva de hrana si va minimiza ponta matcii si marirea coloniei. Aceste actiuni intreprinse de catre colonie au ca obiectiv maximizarea sanselor de supravietuire.

O colonie de albine are nevoie de acces atat la nectar din natura cat si de miere depozitata in faguri. O familie de albine care nu are puiet va mentine in stup o temperatura de 20C insa in cazul in care xista puiet trebuie sa mentina o temperatura de 34-35C in acest caz colonia de albine va utiliza foarte multa hrana sub forma de nectar sau miere. 

 Prin hranirea strategica cu zahar a coloniei de albine este posibila stimularea artificiala a familiei de albine sa depuna oua si sa isi mareasca populatia inaintea marilor culese.

Un pic de chimie

Zahar s. n. 1. Specie de zaharoza de culoare alba cristalizata, usor solubila in apa, cu gust dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind unul dintre produsele alimentare de baza

Zaharoza s. f. Substanta din clasa zaharurilor, formata din combinarea unei molecule de glucoza cu o molecula de fructoza, cu gust dulce, solubila in apa si cu mare valoare nutritivă. – Din fr. Saccharose

Glucoza s. f. Substanta zaharoasa cristalizata, de culoare alba, care se gaseste in miere, in fructe, in plante, in organism sau se prepara pe cale industriala, avand numeroase folosiri in industrie si in farmacie

Care zahar e mai bun ?

Exista mai multe tipuri de zahar care poate fi administrat albinelor incluzand mierea, zaharul brun, zahar organic, zahar alb, reziduurile de zahar. Marea preocupare a apicultorilor fiind care este efectul acestor suplimente asupa albinelor.

Mierea: prima reactie a apicultorilor ar fi ca probabil aceasta este hrana ideala pentru familia de albine sub forma de supliment. Enumeram cateva motive pentru care acesta nu e o hrana care ar trebui administrata albinelor:

-mierea are potential ridicat de a fi un vector pentru diferite boli incluzand loca americana, loca europeana, nosema.

-nectarul sau siropul de zahar vor avea un efect stimulativ asupra pontei , pe cand mierea va avea efect invers;

-hranirea cu miere a familiei de albine poate determina un comportament defensiv si agresiv;

-poate determina un furtisag deosebit de puternic;

--un acid care este prezent in mod natural in miere hidroximetilfurfural HMF care se gaseste intr-o concentratie mai mare in miere mai matura, concentratia acestui acid creste in cazul in care mierea a fost expusa la caldura (sa tinem cont de temperatura din stup !). Niveluri de peste 30 ppm (parti per milion) este considerat toxic pentru albine.

-albinele sunt de doua ori mai atrase de siropul de zahar decat de miere;

-albinele mature traiesc mai mult daca consuma sirop de zahar decat miere;

-costul unui kg de miere sau al unui kg de zahar;

Zaharul organic (ecologic)- are un cost ridicat si exista diferente nesemnificative intre zaharul organic si zaharul normal alb.

Zaharul alb – suntem tentati sa credem, din diferite surse, ca acesta nu e o hrana indicata pentru consum uman insa zaharoza este principalul constituient al nectarului florilor. Zaharul alb este suplimentul care poate fi administrat cu cel mai mic risc pentru sistemul digestiv al albinei. Zahaul alb are de asemena si un cost relativ mic comparat cu alte zaharuri si miere.

Zaharul brut – zahar in care exista urme de melasa. Nivelul aditivilor fiind mic exista mici sanse ca sa produca neplaceri coloniei de albine.

Zaharul brun – este obtinut prin adaugarea de melase la zaharul alb. Poate contine pana la 10 % melasa.

Melasa – este un produs secundar in procesul obtinerii zaharului rafinat alb, folosit pentru hrana animalelor insa nu si pentru albine.

Zaharul rezidual – se poate procura de la fabricile de zahar insa poate contine substante toxice pentru albine, substante care usnt folosite la rafinarea zaharului ca potasa sau sarea. Nu este recomandat sa hranim albinele cu acest tip de zahar decat daca suntem siguri de calitatea lui.

Rolul zaharului in managementul stupinei

- suplimentarea de hrana pentru albine in cazul in care in natura nu exista surse de nectar: pe timpul iernii, in perioadele de seceta,

- stimularea coloniei sa mareasca ponta si astfel putem directiona colonia sa avem un numar cat mai mare de albine culegatoare in timpul culesurilor principale.

- stimularea unei colonii sa colecteze polen si nu nectar, in cazul in care dorim sa avem polen “marfa”;

- pentru stimularea glandelor producatoare de laptisor de matca.

Cantitati administrate

Zaharul alb rafinat este probabil cea mai buna varianta de substituient pentru nectar pentru familia de albine. Concentratia si cantitatea sunt de asemenea importante. Pentru stimularea de primavara trebuie administrate cantitati mici 1-2 L la cateva zile cu o concentratie de 1:1 adica o parte apa o parte zahar. Pentru suplimentarea proviziei de hrana pentru iarna o colonie de albine ar trebui administrat 5-10 L de sirop regulat (saptamanal) pana cand colonia are suficienta hrana depozitata.

Daca albinele nu consuma tot siroul in cateva zile exista pericolul ca sa apara drojdia, care in concentratii mari este toxica. Hranitoarele ar trebui curatate pentru a preveni aceasta problema.

Pentru completarea proviziilor de iarna este indicata o concentratie de 2:1 adica doua parti zahar si o parte apa.

Siropul nu ar trebui sa aiba o concentratie mai mica de 1:1 deoarece albinele au prea multa munca de facut pentru a procesa siropul.

Tipuri de hranitoare

Va urma…

sursa: http://www.theabk.com.au/article/feeding-sugar-honeybees

Cum protejam stupii: vopsea, ulei de in sau fierti in parafina?

De-a lungul timpului am fosloit mai multe tipuri de vopsele si metode de a proteja stupii impotriva intemperiilor. 

In cazul in care doriti sa vopsiti stupii va recomand vopseaua pe baza de apa (email acrilic pe baza de apa penru lemn cu utilizare la exterior) pentru ca:

- nu e toxica, poate fi aplicata si in camere sau camari mai mici, nu degaja vapori toxici asemeni vopselelor pe baza de diluant.:

- se usca foarte repede: primul strat se usca in 5-10 minute iar al doilea strat in 10-15 minute. 

- se curata usor atat de pe maini cat si de pe pensula, rola, etc. 

- este mai rezistenta in timp, nu se cojeste la fel de repede ca si vopseaua pe baza de diluant; 

- vopselele pe baza de apa au culori mai naturale pastel

- se poate dilua cu apa

- costul pentru vopsirea unui metru patrat este mai mic in cazul in care vopsim cu vopsea pe baza de apa decat utilizand vopsea pe baza de diluanti. 

Metoda de a plica vopseaua

Dupa asamblarea stupului acesta trebuie slefuit cu hartie abraziva cu granulatie de 80. Dupa aceasta slefuire stupul si componentele se uda din abundenta cu apa folosind o rola sau un burete. Prin umectare se vor ridica perisori in special la esentele de rasinoase. Acesti perisori se vor indeparta cu hartie abraziva cu granulatie de 180-240 orin slefuirea usoara cu mana folosind un suport (o bucatica de lemn sau cel mai bine bureti abrazivi care se gasesc in comert speciali pentru aceasta operatie). 

Prin indepartarea acestor perisori se va obtine o suprafata mai fina, vopseaua se va intinde mai bine,se va forma o pelicula mai uniforma si se va obtine un luciu placut la final. 

Dupa slefuirea cu mana curatam suprafata de lemn cu o perie, pistol cu aer comprimat, matura sau o bucata de panza pentru a indeparta praful apoi se intinde primul strat de vopsea. Recomandam utilizarea rolelor din burete pentru aplicarea vopselei. La aplicarea vopselei se procedeaza astfel: prima data vom vopsi contra fibrei de lemn (de sus in jos) si apoi la final de-a lungul fibrei (de la stanga la dreapta).

Nu aplicati vopseaua la soare. 

Dupa aplicarea primului strat la 5-10 minute, inainte ca vopseaua aplicata in primul strat sa se usuce complet, vom slefui cu mana prin miscari circulare usoare cu hartie abraziva fina de granulatie 240 sau se poate folosi hartie abraziva uzata. Din nou putem sterge de praf suprafata de lemn si apoi aplicam stratul doi de vopsea. 

E foarte important ca stratul doi de vopsea sa se aplice inainte ca primul strat sa fie uscat complet, logica fiind urmatoarea: vopseaua prin uscare respinge apa astfel  aplicand al doilea strat, vopseaua fiind pe baza de apa aceaasta nu va adera suficient de bine la primul strat.  

Estimativ aveti nevoie de vopsea pe baza de apa in valoare de 6-8 lei pentru a vopsi un stup cu magazie de 1/2.

Va urma...

  
  


  

Newsletter

 
Vrei sa fii informat prin email despre reduceri, promotii si noutati?